Ce este microbiomul uman?

 

In ultima perioada oamenii de stiinta au publicat numeroase articole in intelegerea noastra asupra microbiomului uman.

Progresele in tehnologiile de secventiere a genomului si analiza metagenomică (studiu genetic al genomului prelevat direct din probe de mediu) a permis oamenilor de stiinta sa studieze genomul tuturor microbilor nostri.

Microbiomul uman are aproximativ 100 trilioane de microbi care  trăiesc pe piele, gura, cavitati nazale si vaginale dar cea mai mare parte traieste in intestinul nostru.

Fiecare zona a corpului prezinta un mediu specific care se adreseaza anumitor populatii si specii de microbi producand un microbiom unic.

Microbiomul uman este alcatuit din:

  • comunitati de bacterii
  • virusuri
  • ciuperci –(fungi)) cu o complexitate mai mare decat genomul uman in sine.

Ca o comparatie, microbiomul detine 3,3 milioane de gene unice (care codifica proteine), in timp ce intregul genom uman are aproximativ 23.000 de gene.

Microbiomul uman detine  functii extinse, cum ar fi dezvoltatea imunitatii, apararea impotriva agentilor patogeni fiind gazda pentru productia de acizi grasi de lant scurt importanti pentru metabolism, sinteza vitaminelor si depozitele de lipide.

La nastere tubul digestiv uman este steril, prima colonizare realizandu-se la nastere si la prima alimentatie. In evolutie, insa, compozitia microbiomului se modifica , fiind influentata de varsta, sex, statusul imun, dar si de factori de mediu.

Dupa aproximativ primii 2 ani de viata, microbiomul devine relativ stabil, pentru ca la adult acesta sa aiba o stabilitate mare in timp . De asemenea, fiecare individ are o anumta colectie baceriana unica.

Microbiomul fiecaruia dintre noi este influentat de factori genetici si factori externi. Factorii externi, precum dieta si antibioticele, pot modifica microbiomul cu consecinte favorabile sau nu.

Poluarea, refrigerarea alimentelor, cresterea gradului de igiena, scadeea infectilor cu germeni patogeni, cresterea consumului de grasimi, de carne si scaderea consumului de fructe, vegetale si fibre, sunt factori care au influentat microbiomul in ultimele decenii.

Microbiomul intestinal este in simbioza cu organismul uman, avand functii multiple, necunoscute complet inca, fiind considerat in practica medicala de  astazi ca un „organ” deseori uitat.

Microbiomul uman si anumite boli asociate.

Se presupune ca exista o stransa relatia dintre modificarile din compozitia microbiomului aparitia multor boli. Provocarea  cea mare este sa se identifice daca dezechilibrul microbian este asociat cu boala, denumita uneori “disbioza”,dar si sa avem capacitatea de a realiza ce a determinat aceasta perturbare a microbiomului si ce efect are asupra noastra.

Una dintre cele mai studiate afectiuni asociate cu microbiota este Boala inflamatorie a intestinului (BII).

Cele mai frecvente afectiuni asociate cu un dezechilibru al microbiomului uman sunt:

Surapopulare bacteriana a intestinului subtire (SIBO-Small Intestinal Bacterial Overgrowth) – una dintre patologiile cel mai des intalnite dar si una dintre cele mai slab diagnosticate în România), care se poate datora sindromul de intestin iritabil, pancreatitei cronice,  tulburarilor de motilitate intestinala.

Bolile inflamatorii intestinale, cele mai studiate afectiuni asociate cu microbiota intestinala; enterocolita necrotizanta (NEC), bolile atopice, precum eczema, astmul si alergiile alimentare; diabet de tip 1; tulburarile de spectru autist.

Surse de informatie:

https://www.nature.com/articles/nm.4185

https://ep.bmj.com/content/102/5/257

Fără categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *