Sindromul de intestin iritabil. Configurare tratament personalizat

Sindromul de intestin iritabil (SII) este o afecțiune comună a tractului digestiv care afectează milioane de oameni în întreaga lume. Este caracterizat prin simptome precum dureri abdominale, balonare, diaree sau constipație și modificări ale tranzitului intestinal.

Cu toate acestea, diagnosticarea SII poate fi dificilă, iar tratamentele clasice bazate pe simptome pot să nu funcționeze pentru toți pacienții. Acest articol  va explora modul în care se diagnostichează SII, de ce tratamentele clasice nu sunt întotdeauna eficiente și cum un test de disbioză intestinală ar putea oferi o abordare personalizată a tratamentului.

Diagnostic si tratament clasic. De ce nu functioneaza?

Diagnosticarea sindromului de intestin iritabil este adesea un proces de excludere a altor afecțiuni digestive. Medicul va evalua simptomele pacientului, istoricul medical și va efectua anumite teste pentru a exclude alte boli precum boala inflamatorie intestinală sau cancerul. În plus, se pot recomanda teste de sânge, teste de fecale și/sau colonoscopie pentru a investiga în profunzime starea intestinului.

Deși există mai multe opțiuni de tratament disponibile pentru SII, inclusiv modificări ale dietei, terapie comportamentală și medicamente, acestea pot să nu funcționeze pentru toți pacienții. Unul dintre motivele posibile este că SII poate avea o etiologie complexă și diferită de la un pacient la altul. Prin urmare, un tratament bazat doar pe simptome poate să nu abordeze cauza principală a afecțiunii.

Care este solutia? Abordarea personalizata - un singur test!

GI MicroBIOME o evaluare completa a sistemului digestiv functional bazat de studii. 

GI MicroBIOME -Analizează întreg ecosistema intestinal  (bacterii, fungi, arhee, drojdii, virusi si paraziti) oferind o imagine de ansamblu asupra tuturor microorganismelor existente la nivel intestinal. Acestă informație valoroasă împreună cu markerii intestinali ne ajută la identificarea cauzelor și la planificarea unui tratament țintit și personalizat.

Ce analizeaza mai exact GI MicroBIOME ?

1. DISBIOZA - SANATATEA INCEPE ÎN INTESTIN

Disbioza intestinală se referă la dezechilibrul bacteriilor benefice și nocive din flora intestinală. O mulțime de factori pot duce la dezvoltarea disbiozei, inclusiv alimentația necorespunzătoare, stresul cronic, utilizarea excesivă a antibioticelor și infecțiile intestinale. Această perturbare a echilibrului bacterian poate contribui la apariția și agravarea simptomelor sindromului de intestin iritabil.

DIVERSITATEA MICROBIANĂ SI COMPOZITIA PROBEI NGS (Next-Generation Sequencing) oferă informații despre procentul principalelor grupuri de microorganisme care trăiesc în intestin (bacterii, arhee eucariote (ciuperci și paraziți) și virusi, precum și ADN-ul uman conținut în probă. Majoritatea ADN-ului din fecale (~99%) provine de la microorganisme, în timp ce doar o cantitate mică (~1%) este ADN uman.

• BACTERINOMUL Identifica prezenta masivă a peste 100 de genuri bateriene care alcatuiesc microbiota noastra intestinală potrivit celor mai recente publicații științifice. Această metodologie ne permite să evaluăm distribuția bacteriilor, capacitatea lor metabolică și prezența microorganismelor cu funcționalități specifice.

• ARHEOMUL Identifică prezența a peste 50 de genuri de arhee cu impact biologic, potrivit celor mai recente publicații științifice. Această metodologie ne permite să evaluăm distribuția arheilor, a acestora capacitatea metabolică și prezența microorganismelor cu funcționalități specifice.

• MICOBIOMUL este cantitatea de ciuperci, drojdii și ciuperci găsite la un moment dat în gazdă identifică prezența a peste 50 de genuri fungice cu impact biologic, conform celor mai recente publicații științifice. Această metodologie ne permite să apreciem distribuția ciupercilor, distribuția drojdiilor, capacitatea lor metabolică și prezența microorganismelor cu funcționalități specifice.

• VIROME Identifică prezența a peste 40 de genuri de bacteriofagi și a peste 10 familii de viruși patogeni la oameni. Bacterofagii analizați au un impact asupra activității microbiotei noastre bacteriene, acționând ca modulatori metabolici și/sau ca antibiotice naturale.

• PARASITOMA Identifică prezența a 17 genuri de paraziți și 10 genuri de helminți. Această metodologie NU ne permite să evaluăm o infecție parazită, dar ne ajută să evaluăm reactivitatea sistemului nostru imunitar față de prezența antigenelor parazitare menționate.

2. BIOMARKERI INTESTINALI

Biomarkerii intestinali sunt esențiali pentru configurarea tratamentului tintit. 

• BIOMARKERI DE DIGESTIE- pH-ul reflectă activitatea metabolică generală a intestinului, tipul de compoziție microbiană și obiceiul alimentar. Nu este legat de acidoza gastrică. Alfa-Glucozidaza este o enzimă intestinală care este responsabilă de hidroliza glicozidelor în agliconi și altele, componentele zaharoase, în special legăturile alfa. Beta-glucozidaza este o enzimă intestinală sintetizată în principal de specii de Bacteroides, Clostridium și/sau Enterococcus faecalis. Este responsabil pentru hidroliza glicozidelor în agliconi și alte componente zaharoase. Elastaza este un marker al funcției pancreatice exocrine sau secretoare. Cauzele insuficientei pancreasul poate fi stres prelungit și rezistență la insulină.

• BIOMARKERI DE INFLAMAȚIE -Sângele ocult este un marker al digestiei sângelui în intestin. Poate fi un semn de polipi sau cancer colon. Calprotectina este un marker nespecific și stabil al inflamației intestinale. Lactoferina este o proteină globulară din grupul proteinelor transportoare de fier. Se referă la procese inflamatorii intestinale active. Anticorpii IgA anti-gliadină sunt un indicator al sensibilității la gluten non-celiacă sau al intoleranței la gluten.

• BIOMARKERI DE INFECȚIE -IgA secretorie este un marker al răspunsului imun al sistemului gastrointestinal, fie că se datorează patologiei inflamatorii sau infecțioase sau problemelor de permeabilitate intestinală. EPX sau proteina X a eozinofilelor este un marker al infecției parazitare și/sau al reacției alergice. Antigenul Helicobacter pylori este un marker al infecției gastrice și/sau intestinale cu Helicobacter.

• BIOMARKERI DE PERMEABILITATE -Alpha 1 Anti-Trypsin este o proteină sintetizată în ficat care acționează ca un inhibitor al proteolizei proteinelor leucocite polimorfonucleare în procesele inflamatorii. Este, de asemenea, un marker al permeabilității intestinale. Zonulina este un marker al permeabilității intestinale, deoarece este responsabilă pentru reglarea uniunii joncțiuni strânse.

3. METALE GRELE SI MINERALE sunt utilizate ca indicator al tipului de dietă și al capacității de detoxifiere a ficatului. Ele servesc, de asemenea, ca un indicator al sănătății microbiomului și al capacității de producere a energiei a corpului nostru enterocite. 

Studiile au arătat că expunerea la metalele grele poate afecta funcționarea normală a sistemului digestiv și poate agrava simptomele SII. De exemplu, plumbul și mercurul pot provoca inflamații în mucoasa intestinală, ceea ce duce la apariția durerilor abdominale și a diareei. Cadmiul poate afecta motilitatea intestinală, ceea ce poate contribui la apariția constipației și a balonării. Arsenicul poate provoca iritații ale tractului digestiv și poate agrava simptomele existente ale SII.

4. ACIZII BILIARI sunt substanțe produse de ficat și stocate în vezica biliară. Aceștia au un rol important în procesul de digestie a grăsimilor și absorbția nutrienților. În mod normal, acizii biliari sunt secretați în intestinul subțire, unde ajută la descompunerea grăsimilor și facilitează absorbția acestora în organism. Cu toate acestea, în cazul sindromului de intestin iritabil, există o dereglementare a producției și reciclării acizilor biliari.

Studiile recente au arătat că pacienții cu sindrom de intestin iritabil pot prezenta niveluri anormale de acizi biliari în intestinul subțire și colon. Această acumulare excesivă poate provoca inflamații și leziuni la nivelul mucoasei intestinale, ceea ce duce la apariția simptomelor caracteristice ale bolii. De asemenea, s-a constatat că acizii biliari pot afecta motilitatea intestinală, determinând contracții musculare anormale care pot contribui la disconfortul abdominal și modificările tranzitului intestinal.

5. ACIZII GRAȘI CU LANȚ SCURT (SCFA) sunt principalii metaboliți produși de microbiota noastră, ajutând la digestia nutrienților pe care îi ingerăm. Acţionează ca neurotransmiţători şi hormoni pentru microbiota noastră intestinal. Ele sunt clasificate în SCFA benefice, care ajută la rezolvarea inflamației, și SCFA putrefactive, provocând inflamații și indicând probleme în procesele de digestie.

6. NEUROBIOLOGIA  studiază metabolismul diferiților neurotransmițători în fecale pentru a clasifica capacitatea de producerea de către microbiom și studiază capacitatea de absorbție a organismului.

Unul dintre neurotransmițătorii implicați în SII este serotonină. Serotonina este responsabilă pentru reglarea motilității intestinale, adică pentru controlul mișcărilor musculare ale intestinului. Studiile au arătat că pacienții cu SII au nivele anormale de serotonină în intestine, ceea ce poate duce la contracții musculare excesive sau insuficiente ale intestinului. Aceste modificări pot provoca dureri abdominale și modificări ale tranzitului intestinal.

Un alt neurotransmițător implicat în SII este dopamina. Dopamina este asociată cu reglarea senzației de durere și a motilității intestinale. Nivelele anormale de dopamină pot contribui la creșterea sensibilității intestinale la durere și la modificări ale motilității, care pot declanșa simptomele SII.

GABA (acidul gamma-aminobutiric) este un alt neurotransmițător care poate juca un rol în SII. GABA este responsabil de inhibarea activității neuronilor și are un efect calmant asupra sistemului nervos. Nivelele scăzute de GABA pot duce la creșterea excitabilității neuronale și la apariția simptomelor SII, cum ar fi anxietatea și hipersensibilitatea intestinală.

Dezechilibrul neurotransmițătorilor poate fi influențat de mai mulți factori, inclusiv dezechilibrele hormonale, stresul cronic, dieta și disbioza intestinală. Înțelegerea acestor mecanisme poate ajuta la dezvoltarea unor abordări terapeutice mai eficiente pentru gestionarea SII. 

7.  CONFIGURAREA DIETEI

Dieta joaca un rol fundamental. Dieta Foodmap este dieta cea mai recomandată la pacieții cu sindromul de intestin iritabil, dar ATENTIE!!!! o astfel de dietă pe termen mai lung poate avea un impact negativ asupra sanatatii, mai exact, asupra nutrientilor de care avem nevoie. 

În baza rezultatului analizei GI Microbiome putem planifica o dieta personalizata in functie de rezultat. De exemplu daca pacientul prezinta o inflamatie intestinala se va recomanda o dieta corespunzatoare pentru a scadea acea inflamatie. Un alt exemplu daca pacientul a fost diagnosticat cu candida sistemica, ne vom concentra pe o dieta specifica anti-candida deoarece candida este o ciuperca care afecteaza intreg sistemul nostru functional.

După cum se poate observa sindromul de intestin iritabil poate avea mai multe cauze, numai o abordare personalizată si un tratament tintit poate ameliora si trata cauzele. 

De ce testul  GI MicroBIOME este unic pe piata?