SIBO de tip sulfurat – simptome, cauze, diagnostic și tratament

Cuprins:

• Ce este hidrogenul sulfurat -H₂S?
• Simptome și semne caracteristice ale SIBO de sulf
• Producția de hidrogen sulfurat
• Efectele acidului sulfurat de hidrogen asupra intestinului
• Diagnostic și tratament
• Alimente de limitat sau evitat pentru sulf SIBO:
• Diagnostic
• Bibliografie stiințifică

Ce este hidrogenul sulfurat (H₂S)?

SIBO de tip sulfurat – simptome, cauze, diagnostic și tratament

SIBO sulfurat este un tip de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire (SIBO), caracterizat prin producerea de gaz hidrogen sulfurat (H₂S) de către anumite bacterii. Deși sulful este un element esențial în organism, producția excesivă de H₂S poate avea efecte negative semnificative asupra sănătății intestinale.

Hidrogenul sulfurat (H₂S) este un gaz produs de bacteriile intestinale în timpul descompunerii compușilor care conțin sulf, precum anumiți aminoacizi. În cazul SIBO, acumularea excesivă de bacterii în intestinul subțire duce la o producție crescută de gaze, inclusiv H₂S, cauzând simptome precum:

• balonare
• dureri abdominale
• diaree
• constipație

Din experiența clinică, simptomele tipice includ:

• Persistența simptomelor SIBO, în special însoțite de constipație
• Gaze foarte urât mirositoare (miros de ouă stricate), cauzate de H₂S
• Senzație de „ceață pe creier” sau furnicături/amorțeli în extremități
• Balonare accentuată după consumul anumitor alimente bogate în sulf (proteine, vinuri cu sulfiți etc.)

Spre deosebire de simptome (percepute de pacient), semnele sunt măsurabile. În cazul SIBO sulfurat, un semn obiectiv este detectarea gazului H₂S în testele respiratorii (care pot evalua hidrogenul, metanul și hidrogenul sulfurat).

Bacterii precum Desulfovibrio piger și Bilophila wadsworthia produc H₂S prin reducerea sulfaților și a altor compuși cu sulf din alimentație. În SIBO, proliferarea acestor bacterii în intestinul subțire duce la acumularea excesivă de H₂S.

• Inflamație: la niveluri ridicate, H₂S contribuie la inflamația și deteriorarea mucoasei intestinale.
• Motilitate intestinală: poate cauza diaree sau constipație prin dereglarea mișcărilor intestinale.
• Permeabilitate intestinală: creșterea permeabilității permite pătrunderea toxinelor în sânge, declanșând inflamație sistemică și disbioză.

Diagnostic

Se efectuează prin testul respirator SIBO cu 3 gaze (hidrogen, metan și H₂S). Testul se poate realiza acasă, iar analiza se face în laborator specializat (ex. Spania).

Tratament

• Antibiotice: precum rifaximina, pentru a reduce numărul de bacterii producătoare de H₂S.
• Intervenții dietetice: reducerea consumului de alimente bogate în sulf.

Alimente de evitat în SIBO sulfurat

Proteine:

• Ouă, lactate (bivol, capră, oaie, vacă), carne roșie (porc, miel, vită, cal)
• Brânzeturi învechite (cu conținut mai concentrat de sulf)

Legume:

• Crucifere: broccoli, varză, conopidă, kale, napi
• Aliacee: usturoi, ceapă, praz, eșalotă
• Frunze verzi: spanac, rucola
• Leguminoase: linte, năut, soia, fasole, mazăre etc.

Altele:

• Vin, bere, șampanie (sulfiți)
• Fructe uscate (curmale, stafide, arahide)
• Alimente procesate, congelate
• Condimente (oțet)
• Aditivi alimentari: E220–E228, E407
• Cereale cu gluten

Dieta restrictivă pentru SIBO trebuie urmată pe termen scurt și doar sub supravegherea unui dietetician-nutriționist. Eliminarea aleatorie a alimentelor poate duce la dezechilibre ale microbiotei și carențe nutriționale.

Bibliografie științifică recomandată

1. Pimentel, M., et al. (2020). Hydrogen sulfide: A potential biomarker for SIBO and IBS. Digestive Diseases and Sciences, 65(12), 3443–3452.
   https://doi.org/10.1007/s10620-020-06085-1
2. Chong, P.P., et al. (2019). The role of hydrogen sulfide in gastrointestinal health and disease. Digestive Diseases and Sciences, 64(10), 2764–2772.
   https://doi.org/10.1007/s10620-019-05673-9
3. Kashyap, P.C., et al. (2013). Small intestinal bacterial overgrowth: a comprehensive review. Gastroenterology Clinics of North America, 42(3), 513–528.
   https://doi.org/10.1016/j.gtc.2013.05.002
4. Carbonero, F., Benefiel, A.C., Gaskins, H.R. (2012). Contributions of the microbial hydrogen economy to colonic homeostasis. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 9(9), 504–518.
   https://doi.org/10.1038/nrgastro.2012.85
5. Saulnier, D.M., et al. (2011). Linking gut microbiota composition and function to dietary patterns and human health. Gut Microbes, 2(4), 234–240.
   https://doi.org/10.4161/gmic.2.4.16106
6. Levitt, M.D., et al. (2006). Methane and hydrogen gas production in subjects with irritable bowel syndrome (IBS). Digestive Diseases and Sciences, 51(8), 1292–1296.
   https://doi.org/10.1007/s10620-006-9283-5
7. Medani, M., et al. (2011). The emerging role of hydrogen sulfide in colonic physiology and pathophysiology. American Journal of Physiology-Gastrointestinal and Liver Physiology, 300(3), G323–G335.
   https://doi.org/10.1152/ajpgi.00217.2010
8. Quigley, E.M.M. (2010). Small intestinal bacterial overgrowth: what it is and what it is not. Current Opinion in Gastroenterology, 26(2), 138–143.
   https://doi.org/10.1097/MOG.0b013e328336eb85

Pentru diagnosticare corectă și tratament personalizat, consultați un dietetician-nutriționist. Puteți lua legătura cu noi la:

📞 0753.109.866
📧 digestests@gmail.com