Serotonina si microbiota
Stiati că 95% din serotonină este produsă în intestin. Acest hormon este un neurotransmițător important al axei creier-intestin.
A avea grijă de sănătatea noastră intestinală înseamnă și a avea grijă de sănătatea noastră emoțională. Există un întreg sistem de schimb de informații între microbiota intestinală și creier, în care serotonina joacă un rol fundamental.
Axa intestin-creier este un sistem de comunicare bidirecțională între sistemul nervos central și tractul gastrointestinal. Serotonina, hormonul fericirii, funcționează ca un neurotransmițător cheie între cei doi. Prin urmare, orice dezechilibru intestinal poate duce și la un dezechilibru emoțional.
Vrei să știi cum te afectează relația dintre microbiotă și serotonină? Continua să citești!
Axa intestin-creier: o comunicare bidirecțională
Există tot mai multe dovezi că microbiota intestinală joacă un rol critic în reglarea funcționării normale a axei intestin-creier.
Comunicarea dintre aceste două organe are loc prin trei moduri:
- Nervul vag, unul dintre principalii nervi ai sistemului nervos care conectează trunchiul cerebral cu organele esențiale ale corpului.
- Calea sistemică (prin eliberarea de hormoni, metaboliți și neurotransmițători, cum ar fi serotonina).
- Sistemul imunitar (prin acțiunea citokinelor, un tip de proteine esențiale pentru controlul creșterii și activității altor celule ale sistemului imunitar și ale celulelor sanguine).
Nivelurile scăzute de serotonină au fost asociate cu tulburări mentale precum autismul, schizofrenia, depresia, anxietatea, tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburările de alimentație.
Mai mult, această legătură între intestin și creier este postulată ca o posibilă explicație pentru unele dintre cele mai frecvente tulburări neurologice, precum boala Alzheimer, Parkinson sau scleroza multiplă.
Intervenția terapeutică asupra microbiotei intestinale ar putea fi o strategie de tratament viabilă pentru tulburările legate de serotonina ale axei intestin-creier. De asemenea, utilizarea probioticelor ar putea fi, de asemenea, un instrument terapeutic important pentru bolile neurologice.
Ce este serotonina intestinală?
Serotonina, cunoscută și sub denumirea de „hormonul fericirii”, este un neurotransmițător important în sistemul nervos central și în sistemul nervos enteric (o subdiviziune a sistemului nervos autonom care este responsabilă de controlul direct al sistemului digestiv).
În intestin, serotonina reglează mișcările intestinale și secreția de mucus, enzime și hormoni, în principal. În sistemul nervos central, modulează starea de spirit, cogniția și somnul.
Serotonina reglează diferite aspecte ale comportamentului social, alimentația, somnul, atenția, anxietatea, ritmurile circadiene și comportamentul sexual.
Care este relația dintre microbiotă și serotonină?
Microbiota intestinală este cunoscută și ca „al doilea creier” al nostru datorită rolului de reglare pe care îl joacă asupra sistemului nervos central prin căi neuronale, chimice și imunologice.
Microbiota unui individ variază de-a lungul vieții, iar compoziția sa este afectată de dietă, stil de viață sau consumul de antibiotice, printre alți factori.
După cum am menționat, microbiota poate stimula producția de serotonină și, la rândul ei, este legată de constipație, greață sau diaree, simptome care au de multe ori foarte mult de-a face cu emoțiile.
Starea microbiotei afectează comportamentul uman și, la rândul lor, modificările comportamentului produc modificări ale microbiotei.
Bacteriile intestinale produc acizi grași cu lanț scurt, care stimulează direct producția de serotonină. Astfel, pentru a menține niveluri adecvate de serotonină, este necesar să aveți grijă de microbiotă.
Pierderea echilibrului bacteriilor intestinale (disbioza) alterează comunicarea dintre microbiotă și restul sistemelor (nervos, endocrin și imunitar). Prin urmare, un dezechilibru în microbiota intestinală poate duce la probleme digestive, alergii și probleme de sănătate mintală, printre altele. La rândul lor, aceste probleme de sănătate pot altera microbiota.
Din fericire, probioticele au capacitatea de a restabili echilibrul natural al bacteriilor intestinale. De fapt, s-a dovedit că probioticele promovează un echilibru sănătos al microbiotei și au fost legate de o gamă largă de beneficii pentru sănătate.
De reținut, pentru a suplimenta cu probiotice este esențial să stim statusul microbiotei noastre prin intermediul unui test si întodeauna monitorizat de către un specialist.
Pentru a afla statutul microbiotei si al neurotransmițătorilor, in special al serotoninei exista testul Profil Plus si Profil Max care analizează atat flora intestinală cat si neurotransmitatorii prin tehnica RT-PCR, biologie moleculara- ADN.
Cum să crești serotonina?
Rețineți aceste recomandări pentru a vă crește nivelul de serotonină (și pentru a vă îmbunătăți starea de spirit!):
- Crește consumul de triptofan, un aminoacid care ne ajută să producem serotonină. Includerea alimentelor bogate în triptofan în dieta dumneavoastră vă va ajuta să vă îmbunătățiți nivelul serotoninei. Se găsește în principal în alimente bogate în proteine, cum ar fi curcanul și somonul.
- Mai mult exercițiu, mai multă fericire. Exercițiile fizice determină eliberarea triptofanului în sânge. De asemenea, poate scădea numărul altor aminoacizi, iar acest lucru creează un mediu ideal pentru ca mai mult triptofan să ajungă la creier.
- Consumați probiotice. Puteți crește triptofanul din sânge luând suplimente probiotice sau mâncând alimente bogate în probiotice, cum ar fi iaurtul și alte alimente fermentate.
- Vitamina D este aliatul tău. Petrecerea timpului la soare ajută la creșterea nivelului de serotonină și la îmbunătățirea dispoziției. Prin urmare, este și mai important să o faci iarna, deoarece există mai puține ore de lumină solară.
- Practicați tehnici de relaxare. Stresul scade serotonina și crește nivelul de cortizol. Acest lucru ne înrăutățește sănătatea fizică și psihică. Controlul nivelului de stres este important pentru a te proteja de efectele lui dăunătoare asupra sănătății digestive și, la rândul său, asupra comportamentului nostru.
Bibliografie:
O’Mahonyab, S. M., Clarke, G., Borrea, Y. E., Dinan, T. G. & Cryan, J. F. (2015, 15 enero). Serotonin, tryptophan metabolism and the brain-gut-microbiome axis. ScienceDirect.https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0166432814004768?via=ihub
Rathour, D., Shaha, S., Khana, S., Sing, P. K., Srivastava, S., Singh, S. B. & Khatri, D. K. (2022, 5 enero). Role of gut microbiota in depression: Understanding molecular pathways, recent research, and future direction. ScienceDirect.
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0166432822003497
Huang, F. (2021, 11 marzo). Brain Neurotransmitter Modulation by Gut Microbiota in Anxiety and Depression. Frontiers. https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fcell.2021.649103/full
Gao, K., Mu, C., Farzi, A. & Zhu, W. (2020, mayo). Tryptophan Metabolism: A Link Between the Gut Microbiota and Brain. National Library of Medicine. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7231603/
Gómez-Eguílaz, M., Ramón-Trapero, J. L., Pérez-Martínez, L. & Blanco, J. R. (2019, 1 febrero). El eje microbiota-intestino-cerebro y sus grandes proyecciones. Neurologia.com. https://neurologia.com/articulo/2018223
Peña, J. R. A. (2020, 2 diciembre). La conexión entre la microbiota y la depresión. The Conversatio https://theconversation.com/la-conexion-entre-la-microbiota-y-la-depresion-150910
Sáez, C. (2020, 18 marzo). Científicos identifican dos bacterias de la microbiota intestinal vinculadas a la salud mental. Gut Microbiota for Health. https://www.gutmicrobiotaforhealth.com/es/cientificos-identifican-dos-bacterias-de-la-microbiota-intestinal-vinculadas-a-la-salud-mental/
Berstad, A., Raa, J. & Valeur, J. (2014, 15 junio). Tryptophan: ‘essential’ for the pathogenesis of irritable bowel syndrome? Taylor & Francis. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.3109/00365521.2014.936034
Domingo, S. J. J. & Sebastián Sánchez, B. (2015, 1 agosto). Psiconeuroinmunología en el síndrome del intestino irritable | Gastroenterología y Hepatología. Elsevier. https://www.elsevier.es/es-revista-gastroenterologia-hepatologia-14-articulo-psiconeuroinmunologia-el-sindrome-del-intestino-S0210570515000254
Raypole, C. (2022, 5 octubre). 11 Ways to Boost Serotonin Without Medication. Healthline. https://www.healthline.com/health/how-to-increase-serotonin
Trueta, C. & Cercós, M. G. (2012, septiembre). Regulación de la liberación de serotonina en distintos compartimientos neuronales. Salud Mental. https://www.medigraphic.com/pdfs/salmen/sam-2012/sam125k.pdf