Ce este serotonina și de ce este importantă?
Serotonina, cunoscută și sub denumirea de „hormonul fericirii”, este un neurotransmițător esențial pentru funcționarea creierului și a sistemului digestiv. Aceasta reglează:
-
dispoziția și starea emoțională,
-
somnul,
-
apetitul,
-
motilitatea intestinală,
-
tensiunea arterială.
Surprinzător, aproximativ 90% din serotonină este produsă în intestin, ceea ce arată cât de puternică este legătura dintre sănătatea intestinală și echilibrul mental.
Ce rol are serotonina în organism?
Serotonina este implicată în mai multe sisteme ale corpului:
-
În creier: reglează starea de spirit, calitatea somnului, memoria și învățarea.
-
În sistemul digestiv: controlează mișcările intestinelor și secrețiile digestive.
-
În sistemul cardiovascular: ajută la contracția vaselor de sânge și menținerea tensiunii arteriale.
-
În sânge: este stocată în trombocite, contribuind la coagulare și vindecarea rănilor.
Ce influențează nivelul serotoninei?
Nivelurile serotoninei pot varia în funcție de:
-
Alimentație – Triptofanul (aminoacid esențial) este materia primă pentru serotonină. Se găsește în ouă, pește, curcan, lactate, nuci și tofu.
-
Expunerea la lumină naturală – Lumina solară stimulează producția de serotonină.
-
Exercițiile fizice – Activitatea aerobă regulată ajută la creșterea nivelului de serotonină.
-
Microbiomul intestinal – O floră intestinală echilibrată favorizează sinteza serotoninei.
-
Somnul și stresul – Lipsa somnului și stresul cronic pot reduce nivelul serotoninei.
-
Factori genetici și boli – Anumite mutații genetice sau prezența tumorilor carcinoide pot afecta nivelul acestui neurotransmițător.
Ce boli sunt asociate cu un dezechilibru de serotonină?
Când serotonina este în dezechilibru, pot apărea următoarele afecțiuni:
-
Tulburări digestive: colon iritabil, constipație cronică
-
Tulburări psihice: depresie, anxietate, fobii, tulburări obsesiv-compulsive (TOC)
-
Afecțiuni hepatice: fibroză hepatică, steatohepatită
-
Boli metabolice: obezitate, diabet de tip 2, sindrom metabolic
Cum se testează nivelul de serotonină?
Pentru a verifica nivelul serotoninei, poți face un test de sânge sau de urină. Cel mai frecvent utilizat este testul de urină pe 24 de ore, care măsoară nivelul total de serotonină eliminat din organism.
DIGEST TEST oferă un test complet de neurotransmitatori ușor de realizat acasă, fără disconfort, cu rezultate rapide.
Cand este recomandat testul?
-
Ai simptome de depresie, anxietate sau tulburări de somn?
-
Suferi de afecțiuni digestive recurente?
-
Suspectezi un dezechilibru hormonal sau metabolic?
Atunci testul de serotonină poate fi un prim pas important pentru un diagnostic corect și o schemă de tratament eficientă.
Cum te pregătești pentru test?
Pentru rezultate cât mai precise:
-
Evită cu 2-3 zile înainte alimentele bogate în triptofan (banane, avocado, roșii, ananas, nuci).
-
Informează medicul dacă iei antidepresive, antibiotice, antihipertensive sau suplimente.
-
Urmează cu atenție instrucțiunile privind recoltarea.
Concluzie
Serotonina este un pilon al sănătății mentale și digestive. Menținerea unui nivel optim contribuie la:
-
o stare emoțională echilibrată,
-
un somn odihnitor,
-
un sistem digestiv sănătos,
-
prevenirea tulburărilor cronice.
Dacă ai suspiciuni legate de un dezechilibru de serotonină, un test simplu și accesibil te poate ajuta să înțelegi mai bine ce se întâmplă în organismul tău.
Bibliografie:
-
Martin AM, Yabut JM, Choo JM. „The gut microbiome regulates host glucose homeostasis via peripheral serotonin.” Endocrinology. 2017;158:1049–1063.
– Link accesibil: PNAS (2019) – DOI: 10.1073/pnas.1909311116 journals.lww.com+15pubmed.ncbi.nlm.nih.gov+15scirp.org+15 -
Stasi C, Sadalla S, Milani S. „The Relationship Between the Serotonin Metabolism, Gut‑microbiota and the Gut‑brain Axis.” Current Drug Metabolism. 2019;20(8):646–655.
– PubMed: PMID 31345143, DOI: 10.2174/1389200220666190725115503 scinapse.io+8pubmed.ncbi.nlm.nih.gov+8ingentaconnect.com+8 -
Lesurtel M, Soll C, Clavien PA. „Role of serotonin in the hepato‑gastrointestinal tract: an old molecule for new perspectives.” Cell Mol Life Sci. 2008;65:940–952.
– PubMed: PMID 18080089 sciencedirect.com+12pubmed.ncbi.nlm.nih.gov+12synlab-sd.com+12 -
Kim DY, Camilleri M. „Serotonin: A mediator of the brain‑gut connection.” Am J Gastroenterol. 2000;95(10):2698–2709.
– PubMed: PMID 11051338; DOI: 10.1111/j.1572-0241.2000.03177.x sciencedirect.com+9pubmed.ncbi.nlm.nih.gov+9mayoclinic.elsevierpure.com+9 -
Gershon MD. „Serotonin and its implication for the management of irritable bowel syndrome.” Rev Gastroenterol Disord. 2003;3(Suppl 2):S25–S34.
– PubMed: PMID 12776000 scholar.google.com+15pubmed.ncbi.nlm.nih.gov+15pr
1 comentariu
Interesant și util!