Alte simptome frecvente asociate cu permeabilitatea intestinală sunt:
- oboseala
- balonare
- dureri articulare
- flatulență
- constipație
- dureri musculare
- dureri abdominale etc.
În prezent, este investigată influența permeabilității intestinale în sindromul oboselii cronice și în intestinul iritabil. De fapt, la persoanele cu sindrom de colon iritabil care prezintă diaree, a fost observată o microbiotă diferită la pacienții cu acest sindrom asociată cu constipație. Intestinul acestor pacienți prezintă o modificare a diversității microbiotei intestinale, în special o scădere a bacteriilor producătoare de butirat.
Se știe că, ca și în alte boli precum dermatita atopică, scăderea acizilor grasi cu lanț scurt duce la apariția unui anumit grad de inflamație.
Butiratul are ca funcții principale:
- Produce energie pentru enterocite
- Scăderea inflamației
- Contribuie la menținerea barierei intestinale
Unele dintre persoanele care prezintă modificări ale permeabilității dezvoltă o sensibilitate mai mare la unele alimente (intoleranțe) și chiar alergii.
Creșterea permeabilității intestinale pare să fie legată de multi factori cum ar fi: stresul, substanțele pe care le ingerăm cu alimente (toxice, metale, coloranți etc.) sau medicamentele ingerate.
Toate acestea provoacă inflamații ale mucoasei intestinale, cum ar fi antibiotice sau antiinflamatoare. Aceste substanțe pot trece în sânge în cantități mai mari datorită unei modificări a barierei intestinale și pot altera sistemul imunitar, endocrin, nervos etc. și provocând numeroase simptome digestive.
Din ce în ce mai mulți oameni se plâng de aceste tipuri de simptome, în special diaree, și de faptul că nu sunt diagnosticate corect.
Conceptul de barieră intestinală
Bariera intestinală este un concept funcțional care se referă la un set de elemente celulare și extracelulare prezente în intestin care acționează în mod coordonat.
Acțiunea sa coordonată previne trecerea antigenelor, a toxinelor și a bacteriilor patogene. Prin urmare, permeabilitatea intestinală este o proprietate pe care bariera intestinală o are pentru a permite trecerea substanțelor nutritive care provin din dietă, blocând trecerea substanțelor toxice și a microorganismelor care pot deteriora organismul.
Funcțiile principale ale acestei bariere sunt:
- Împiedică trecerea antigenelor, a toxinelor și a produselor microbiene
- Mențineți funcția de toleranță a antigenelor dietetice și a microbiotei intestinale.
Modificarea funcției de barieră intestinală a fost asociată cu dezvoltarea bolilor inflamatorii în tractul digestiv, care pot provoca un sindrom de permeabilitate crescut.
Bariera intestinală este compusă dintr-un singur strat de celule (enterocite) acoperit de un strat de mucus, unde se găsesc microbiota intestinală (microbiota) și imunoglobulinele de tip Ig A, care au rol de apărare.
Reglează selectiv trecerea substanțelor între lumenul intestinal și fluxul sanguin. Această trecere a substanțelor se efectuează prin două mecanisme:
- Mecanismul transcelular, adică prin enterocite
- Sau mecanismul paracelular, adică în uniunea enterocitelor.
Enterocitele sunt legate de proteine intercelulare, care acționează ca filtre și permit trecerea moleculelor de dimensiuni mici (nu mai mult de 50 angstroni). Când această cale paracelulară este modificată, apare sindromul permeabilității crescute.
Care este cauza permeabilității intestinale?
Există numeroase cauze care pot produce o alterare a permeabilității intestinale și, în plus, nu toate sunt clar cunoscute.
- Stres
- Patologii dermatologice precum dermatita atopică etc.
- Boli reumatologice precum artrita reumatoidă, spondilita etc.
- Tumori
- Infecții (bacterii, viruși, ciuperci) care cauzează de obicei diaree
- Boli inflamatorii, cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă, care pot duce, de asemenea, la diaree
- Sindromul intestinului iritabil mai ales în cazul diareei
- Boala celiaca
- Pancreatita acuta
- Medicamente precum antiinflamatoare, antibiotice, antivirale etc.
- Radioterapie și chimioterapie
- Metale grele, alcool și tutun.
- Astm
- Scleroză multiplă
- Diabet, obezitate și sindrom metabolic
- Modificări ale microbiotei intestinale (disbioză)
Recomandări pentru îmbunătățirea permeabilității intestinale
Există o serie de măsuri care pot fi aplicate pentru a încerca să evite modificările permeabilității intestinale. Nu trebuie uitat că aceste tipuri de modificări trebuie evaluate de un medic specialist, deoarece este necesar să se stabilească un diagnostic corect.
Aceste măsuri constau în:
- dietă echilibrată, bogată în fibre și polifenoli, evitând produsele iritante, rafinate și prelucrate.
- Evaluează starea de spirit și stresul
- Vitamina B6 și zinc, elemente foarte utile la acești pacienți.
- Mențineți o hidratare adecvată
- Suplimentarea cu probiotice poate fi eficientă, probioticele și prebioticele îmbunătățesc permeabilitatea intestinală.
- Băuturile (cafea, ceai, alcool) și tutunul ar trebui suprimate.
- Suplimentele cu aminoacizi precum L-glutamina și arginina pot fi utile, nu trebuie uitat că L-glutamina este un element important al țesutului conjunctiv intestinal și îmbunătățește recircularea celulară și aportul de energie. Pe de altă parte, arginina este importantă pentru formarea glutationului. (antioxidant). Atât glutamina, cât și arginina pot fi suplimentate prin suplimente alimentare sau împreună cu probiotice.
- Evitați inhibitorii pompei de protoni, unele AINS, antidepresive și statine, pot induce disbioză intestinală și pot crește permeabilitatea intestinală.
- În cele din urmă, există noi cercetări în care s-a descoperit că un anticorp monoclonal (tofacitinib) util în tratamentul colitei ulcerative și a poliartritei reumatoide aprobate recent de FDA, s-a dovedit a fi capabil să remedieze defectele intestinale care determină o permeabilitate crescută la nivel intestinal la unii pacienți.
Bibliografie:
- https://www.infisport.com/blog/gluten-y-funcion-de-barrera-intestinal
• Salvo-Romero, E., Alonso-Cotoner, C., Pardo-Camacho, C., Casado-Bedmar, M., & Vicario, M. (2015). Función barrera intestinal y su implicación en enfermedades digestivas. Revista Española de Enfermedades Digestivas, 107(11), 686-696.
• Pozuelo, M., Panda, S., Santiago, A., Mendez, S., Accarino, A., Santos, J., … & Manichanh, C. (2015). Reduction of butyrate-and methane-producing microorganisms in patients with Irritable Bowel Syndrome. Scientific reports, 5(1), 1-12.
• Spalinger, M. R., Sayoc-Becerra, A., Ordookhanian, C., Canale, V., Santos, A. N., King, S. J., … & McCole, D. F. (2021). The JAK inhibitor tofacitinib rescues intestinal barrier defects caused by disrupted epithelial-macrophage interactions. Journal of Crohn’s and Colitis, 15(3), 471-484.