Microbiota intestinala. Tot ce trebuie sa stii

Microbiota intestinala. Tot ce trebuie sa stii

Microbiota colonului. Toate bolile încep în intestin

  • Ce este microbiota colonului?
  • Funcțiile microbiomului intestinal?
  • Ce este disbioza intestinala?
  • Care sunt simptomele si bolile asociate?
  • Cum se diagnosticheză si ce trebuie să includă un test pentru evaluarea florei intestinale?
  • Cum se tratează?

 

Ce este microbiota colonului?

Microbiota colonului reprezinta totalitatea bacteriilor rezidente în intestin și care au o relație simbiotică cu organismul nostru. Este alcătuit din comunități de bacterii, viruși, archee dar și ciuperci cu o complexitate mai mare decât genomul uman deținând 3,3 milioane de gene unice, în timp ce genomul are aproximativ 23.000 de gene.

Care sunt funcțiile microbiomului?

Microbiota colonului joacă un rol esențial în sănătatea organismului prin participarea sa la realizarea unor funcții importante, precum:

  • prevenirea proceselor inflamatorii
  • reglarea metabolismului și a echilibrului energetic,
  • producția de vitamine (unele esențiale pentru menținerea sănătății cum ar fi Vitamina K și B12)
  • prevenirea invaziei microorganismelor patogene
  • îmbunătățirea funcției celulelor intestinale
  • digestia alimentelor
  • întărirea sistemului imunitar
  • stimularea mișcărilor musculaturii intestinale pentru asigurarea tranzitului și reducerea simptomelor  neplăcute de disconfort și balonare, evitarea proceselor inflamatorii intestinale

Ce este disbioza intestinală?

Modificările microbiotei colonului atât cantitativ cât și calitativ ale activității sale metabolice și ale distribuției acesteia se numește  disbioză intestinală.

O dietă inadecvată, diete sărace în fibre, procese inflamatorii, boli autoimune care afectează  intestinul, cum ar fi boala celiacă, un pH intestinal alcalin, situații de stres și, în special utilizarea antibioticelor pe termen mai mare de 5 zile, pot elimina flora intestinală fiziologică și pot provoca alterarea sau dezechilibrul a microorganismelor noastre, dezorganizând flora noastră intestinală.

Acest dezequilibru este implicat apariția unor tulburări digestive dar și a unor boli cronice si sistemice precum:

  • boli inflamatorii intestinale
  • sindromul de intestin iritabil
  • SIBO
  • patologii biliare
  • maldigestie
  • obezitatea
  • sindrom metabolic
  • boli cardiovasculare și vasculare periferice
  • astm bronșic și atopii
  • tulburări neurologice
  • alterarea capacității de metabolizare a unor medicamente

Cum se diagnosticheză disbioza colonului? 

Diagnosticul pentru disbioza colonului se realizează printr-un test de microbiom în materii fecale care determină evaluarea compoziției  întregului microbiom intestinal cantitativ și calitativ: bacteriile existente, gradul de permeabilitate a intestinului, gradul de disbioză, procesul de digestie, si toxicitatea la metale.

Ce trebuie să includă un test complet?

Microbiota

  • Paraziți: Blastocystis hominis, Crysptosporidium parvum, Dientamoeba fragiliis, Entamoeba histolytica, Giardia lamblia (o intestinalis), Enterobius vermicularis, Cyclospora cayetanensis, Ascaris lumbricoides, Isospora belli, Strongyloides stercoralis, Trichuris trichiura, Onchocerca y Necator americanus.
  • Bacterii Faecalibacterium prausnitzii, Roseburia intestinalis / Eubacterium rectole, Bacillus spp, Lactobacillus spp, Enterococcus spp, Staphylococcus spp, Veillonella spp, Fusobacterium nucleatum, Clostridium din grupa coccoides, Clostridium spterium, Bilacillus grupul coccoides, Clostridium, Bindery colliderium sppcherium spp, Enterobacteria, Pseudomonas spp, Campylobacter spp, Helicobacter spp, Akkermansia muciniphila, Ruminococcus spp și Corynebacterium spp.
  • Ciuperci și drojdii: Candida spp, Candida albicans, Saccharomyces cereviseae și Aspergillus spp.
  • Archaeas: Archaeas, Methanobrevibacter smithii, Methanosphaera stadtmanae.
  • Gene funcționale: metanogeni, acetogeni, producători butirici, propionobacterii și sulforeductori.
  • Indici:Firmicutes / Bacteroidetes, Bacteroides / Prevotella, Enterobacteria / Enterococcus, Microbiota muconutritivă, Microbiota de reglementare și Microbiota proteolitică.

Activitatea metabolică

  • SCFA sau acizi grași cu lanț scurt: SCFA benefice (acetic, butiric și propionic), SCFA putrefactive (Valérico, Iso-Valérico, Caproic, Iso-Caproic și Iso-Butyric) și SCFA de origine proteică.
  • Enzime: alfa glucozidază, beta glucozidază și beta glucuronidază.
  • Acizi biliari: primari (colici și chenodeoxicolici), secundari (deoxicolici, litocolici și ursodeoxicolici) și săruri biliare (tauroholic și glicolici).

Markeri intestinali

  • pH. Indicator de aciditate a probei.
  • Sânge ascuns. Indică sângerări intestinale.
  • Antigenul Helicobacter pylori. Indică o infecție cu H. pylori.
  • Calprotectina. Indicator al inflamației intestinale nespecifice.
  • beta-defensină. Indicator al inflamației și tipul de răspuns al sistemului imunitar.
  • Lactoferina. Indicator al inflamației asociate cu stresul oxidativ.
  • EPX. Indicator de parazitoză și / sau stare alergică.
  • IgA secretor. Indicator al infecției intestinale.
  • Gliadin sIgA. Indicator de sensibilitate și / sau intoleranță la gluten.
  • Elastaza pancreatică. Indicator al funcției exocrine a pancreasului.
  • Anti-tripsină. Indicator de permeabilitate intestinală din cauza deteriorării mucoasei.
  • Zonulin. Indicator de permeabilitate intestinală datorită deschiderii joncțiunilor strânse.

Neurotransmtatori

  • GABA (gamma-aminobutiric)- Deficitul de GABA este legat de stresul crescut în organism și / sau de un deficit de glutamină. Deficitul de creștere al anumitor specii de Bifidobacterium este legat de lipsa producției de metaboliți cu funcție de neurotransmițător.
  • Triptofan – Deficitul de triptofan este legat de o nevoie metabolică mai mare pentru respectivul
    aminoacid la nivel dietetic, disbioză intestinală a microbiotei reglatoare și / sau un
    deficit de serotonină / melatonină.
  • Glicina, Alanina, Beta-Alanina, Histidina, Histamina, Glutamato,  Tirosina, Fenilalanina, Dopamina, Serotonina

Metale

  • TOXIC. Arsenic (ca), cadmiu (Cd), mercur (Hg), taliu (Tl), plumb (Pb) și uraniu (U).
  • INDICATORI. Litiu (Li), beriliu (Be), aluminiu (Al), titan (Ti), nichel (Ni), staniu (Sn), antimoniu (Sb), bariu (Ba), tungsten (W), platină (Pt) și Bismut (Bi).
  • NUTRITIV. Sodiu (Na), Potasiu (K), Calciu (Ca), Stronțiu (Sr), Bor (B), Fosfor (P), Magneziu (Mg), Fier (Fe), Cupru (Cu), Zinc (Zn), Sulf (S), Seleniu (Se), Cobalt (Co), Mangan (Mn), Molibden (Mo), Vanadiu (V) și Crom (Cr)

Cum se tratează?

După ce a fost pus diagnosticul concludent al disbiozei intestinale, tratamentul va viza, în mod fundamental, reechilibrarea florei intestinale, dar nu înainte de „repararea” interiorului tractului digestiv, astfel încât, din nou, să existe cele mai bune condiții pentru normalizarea permeabilității intestinale, motilitate, metabolism precum și alte funcții ale intestinului.

O modalitate naturală de a atinge echilibrul constă în administrarea de probiotice și prebiotice, care ajuta, de asemenea, nu numai la tratarea cauzei problemei, ci și la consecințele acesteia, cum ar fi întreruperea diareei și prevenirea reapariției florei intestinale deteriorate.

Rezultatele obținute în urma testului permite utilizarea specifică a antibioticelor, prebioticelor și /sau probioticelor pentru un tratament personalizat în fuctie de distributia microbiotei fiecarui pacient.

 

Inapoi la blog

Scrieti un comentariu