Microbiota/ flora vaginala. Cum influențează microbiomul vaginal fertilitatea și sănătatea intimă

Introducere

Microbiomul / flora vaginal este un subiect de interes din ce în ce mai mare în medicină și cercetarea științifică datorită importanței sale pentru sănătatea femeilor. Înțelegerea modului în care comunitatea microbiană vaginală influențează imunitatea, nutriția și bunăstarea generală este crucială pentru medici și specialiști. Acest articol explorează compoziția, funcțiile și relevanța microbiomului vaginal, subliniind implicațiile acestuia pentru sănătatea reproductivă și prevenirea bolilor.

Corpul uman găzduiește o diversitate bogată de microorganisme, formând un sistem dinamic, funcțional și de susținere care se dezvoltă în armonie cu progresul fiziologic al gazdei sale.

În acest fel, microbiota joacă un rol fundamental în mecanismele fiziologice umane, precum dezvoltarea imunității și a nutriției, stabilind o relație reciproc avantajoasă cu gazda, în care aceasta din urmă oferă adăpost și hrană.

Cuprins

• Care este diferența dintre microbiotă și microbiom?
• Importanța microbiomului uman
• Microbiota și microbiomul vaginal
• Ce este disbioza vaginală?
• Microbiomul vaginal și infertilitatea
• Ce teste oferă DIGEST TEST pentru cercetarea microbiomului vaginal?
• Care sunt avantajele testării metagenomice a microbiomului vaginal?
• Caz clinic
• Caror paciente se adreseaza testul?

Care este diferenta dintre microbiota si microbiom?
Termenul microbiotă se referă la comunitatea complexă de microorganisme care locuiesc într-o anumită locație din organism, cum ar fi tractul gastrointestinal, pielea, gura, vaginul, printre altele.

Microbiota include toate bacteriile, virusurile, ciupercile și alte microorganisme care coexistă în acel mediu și joacă roluri importante în sănătatea și funcționarea organismului gazdă.

Pe de altă parte, termenul microbiom se referă la genomul colectiv al unui consorțiu sau al unei comunități microbiene; adică este setul complet de gene ale microorganismelor care alcătuiesc microbiota (inclusiv materialul genetic al tuturor bacteriilor, virusurilor, ciupercilor și altor microorganisme).

În plus, termenul se referă și la activitățile și capacitățile metabolice ale microorganismelor prezente .

Importanta microbiomului uman

În primele etape ale vieții, dezvoltarea microbiomului influențează funcția imunitară. Microorganismele dobândite pe verticală, orizontală și prin mediu, precum și produsele lor metabolice, au potențialul de a modela căi de dezvoltare care au impact asupra sănătății de-a lungul vieții .

Astfel, microbiomul joacă un rol crucial în dezvoltarea funcțiilor metabolice, imunologice și nutriționale, ceea ce necesită îngrijire specială. Astfel, înțelegerea modului în care comunitățile microbiene complexe pot afecta patogeneza diferitelor boli are implicații semnificative pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul acestora .

În ultimele decenii, cercetarea microbiomului uman a evoluat dincolo de simpla categorizare a diversității microorganismelor pentru a înțelege modul în care acestea constituie un sistem funcțional de susținere și dinamic, care se dezvoltă sinergic, în paralel cu procesul de dezvoltare și declin fiziologic .

Ceea ce este din ce în ce mai evident este că o gamă largă de afecțiuni, inclusiv boli inflamatorii cronice, boli metabolice, tulburări neurologice și cancer, sunt acum legate de modificări funcționale ale microbiomului.

Aceste modificări pot apărea atât izolat la locul manifestării bolii, cât și în zonele mucoasei sau sistemele de organe îndepărtate, declanșând modificări metabolice și imunologice la nivelul gazdei.

Diferiți factori, cum ar fi dieta, agenții antimicrobieni și imunitatea, influențează microbiomul uman, în special microbiomul intestinal, care găzduiește cel mai mare număr și varietate de microorganisme. Ca răspuns, produsele bioactive din microbiom modelează funcția celulelor umane .

Microbiota si Microbiomul/ Flora  vaginal
Microbiota / flora vaginală constituie aproximativ 9% din microbiota umană totală și este considerată un micromediu dinamic în care sarcina, utilizarea contraceptivelor, ciclul menstrual și activitatea sexuală contribuie la variația comunităților bacteriene .

Se crede că flora vaginală normală este dominată de lactobacili. S-a demonstrat că L. iners, L. crispatus, L. gasseri și L. jensenii predomină în microbiota vaginală a femeilor sănătoase de vârstă reproductivă în proporții variate . Au fost documentate aproximativ 120 de specii de Lactobacillus și se știe că 20 locuiesc în vagin.

Cu toate acestea, o microbiotă vaginală alterată, cu o abundență scăzută de lactobacili, în special în timpul sarcinii, poate duce la o inflamație excesivă și un risc de naștere prematură .

În plus, având în vedere că microbiomul vaginal joacă un rol important în implantarea embrionului, nu este surprinzător că vaginoza bacteriană este mai frecventă la femeile infertile și este asociată cu rate reduse de concepție .

Aceste microorganisme trăiesc într-o relație reciprocă cu vaginul, protejându-l de microorganismele potențial patogene, cum ar fi cele care provoacă vaginoză bacteriană, infecții ale tractului urinar, infecții cu Candida și infecții cu transmitere sexuală (ITS).

Această contribuție pare a fi indispensabilă pentru succesul reproductiv. Microbiota acționează ca un apărător de primă linie împotriva microorganismelor invadatoare printr-un fenomen numit „rezistență la colonizare”, adică împiedică organismele străine să colonizeze zone ale corpului uman și să provoace infecții.

Conceptul unui model global de normalitate versus disbioza microbiomului vaginal este dezbătut, deoarece femeile de diferite etnii prezintă microbiote vaginale distincte cu variații regionale. Cu toate acestea, în ciuda variabilității mari în rândul femeilor, în prezent este acceptat că un „microbiom vaginal sănătos” la femeile de vârstă reproductivă este caracterizat prin prezența dominantă a uneia sau cel mult două specii de Lactobacillus, L. crispatus, L. iners, L. gasseri și L. jensenii fiind cele mai frecvente.

Prin producerea de acid lactic, lactobacilii pot menține un mediu acid în vagin, care, împreună cu producerea altor compuși antimicrobieni, ajută la inhibarea sau controlul creșterii microorganismelor oportuniste și patogene.

Ce este disbioza intestinala?
Principalii constituenți ai microbiomului, bacteriile, trebuie să mențină o simbioză constantă, care este echilibrul dintre bacteriile comensale (benefice) și cele patogene (dăunătoare).

Opusul acestui lucru, cunoscut sub numele de disbioză, apare atunci când există un dezechilibru în această relație, declanșând un model de microbiotă proinflamatoare. Disbioza afectează sănătatea prin creșterea susceptibilității gazdei la un spectru de tulburări inflamatorii și metabolice .

Aproximativ 20-30% dintre femeile de vârstă reproductivă au un microbiom modificat. Disbioza în microbiota vaginală poate fi fiziologică sau patologică, în funcție de interacțiunea factorilor metabolici și microbieni. Microbiota vaginală evoluează odată cu vârsta, microorganismele anaerobe devenind dominante în grupa de vârstă prepuberală, ducând la un vagin bogat în Lactobacillus în grupa de vârstă reproductivă .

Dezechilibrele în microbiomul vaginal sunt cauzate în principal de epuizarea Lactobacillus spp. Studiile asociază această scădere cu un risc crescut de infecții cu transmitere sexuală (ITS), precum și cu complicații ale sarcinii (avort spontan și naștere prematură) și cu rezultate mai puțin favorabile ale fertilizării in vitro (rate mai scăzute de implantare și rate mai mari de avorturi spontane la termen).

Influența hormonală este, de asemenea, un factor important care determină diferitele faze ale ciclului reproductiv al unei femei. Dintre hormoni, se știe că estrogenul induce modificări specifice în microbiota vaginală .

Atât modificările fiziologice (sarcină și ciclul menstrual) cât și patologice (vaginoză bacteriană, infecții ale tractului urinar și boli cu transmitere sexuală) sunt asociate cu modificări semnificative ale microbiotei vaginale.

Astfel, în ultimii ani, s-a recunoscut că comunitatea microbiană a tractului genital inferior joacă un rol fundamental în menținerea sănătății sexuale și reproductive a femeilor.
 
Microbiomul vaginal si fertilitatea
Se crede că microbiomul vaginal asociat cu vaginoza bacteriană este un factor care contribuie la infertilitatea la femeile de vârstă reproductivă. Femeile cu infertilitate idiopatică demonstrează o incidență mai mare a microbiotei vaginale anormale .

O revizuire sistematică și o meta-analiză asupra asocierii dintre vaginoza bacteriană și infertilitatea a relevat că 19% dintre femeile infertile au vaginoză bacteriană, în timp ce 39% aveau floră vaginală intermediară.

Mai mult, o prevalență mai mare a vaginozei bacteriene a fost observată la femeile infertile în comparație cu femeile fertile de vârstă, iar această afecțiune a fost asociată cu rate reduse de concepție.

Aceste rezultate întăresc importanța prezenței abundente a speciilor de Lactobacillus ca o caracteristică a florei vaginale sănătoase și normale . Prin urmare, o înțelegere mai largă a elementelor funcționale dincolo de compoziția microbiomului vaginal poate contribui la îmbunătățirea strategiilor de diagnostic și tratament.

Ce test ofera Digest Test pentru evaluarea microbiomului vaginal?

DIGEST TEST oferă accest direct la cel mai complet test (teste prelucrate in Spania la labroatorul Teletest) metagenomic al microbiomului vaginal, care permite analiza abundenței relative a speciilor bacteriene care alcătuiesc comunitatea microbiană vaginală folosind secvențierea metagenomică SHOTGUN( secvențierea întregului genom bacterian) prin NGS (Next Generation Sequencing)

• Bacteriom: sunt detectate peste 50 de genuri bacteriene împreună cu cele mai relevante specii. Tiparea speciilor de Lactobacillus este inclusă: L. crispatus, L. gasseri, L. jensenii, L. iners, L. paragasseri, L. vaginalis...
• Micobiom: sunt detectate 5 genuri fungice. Tiparea genului Candida (C. albicans, C. auris, C. glabrata, C. krusei, C. parapsilosis, C. tropicalis, C. theae, C. utilis, C. dubliniensis și C. lusitaniae) este inclusă.

În plus, testul include si alti markeri relevanti si boli cu transmitere sexuala:

• Boli cu transmitere sexuala: Chlamydia trachomatis; Neisseria gonorrhoeae; Trichomonas vaginalis;Mycoplasma hominis;Mycoplasma genitalium; Ureaplasma parvum; Ureaplasma urealyticum;Chlamydia LymphoGranuloma Venereum; Treponema pallidum; Haemophilus ducreyi; Herpes Simplex Virus 1; Herpes Simplex Virus 2; Citomegalovirus; Varicela Zoster Virus.
• Markeri vaginali: pH, IgA secretoare și lactoferină.
• Genotipare HPV: Risc ridicat: 16, 18, 26, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 53, 56, 58, 59, 66, 68, 69, 73 și 82.
  Risc scăzut: 6, 11, 40, 42, 43, 44, 54, 61 și 70.
• Citologie lichidă

Care sunt avantajele studiului metagenomic (NGS) al microbiomului vaginal?

Datorită noilor tehnici de secvențiere de generație următoare (NGS), devine posibilă analiza metagenomică, care implică studiul direct al întregului material genetic găsit într-o probă. Acest lucru oferă o înțelegere mai profundă a microbiotei vaginale și permite o detectare mai precisă a modificărilor și a potențialelor infecții, îmbunătățind astfel diagnosticul și tratamentul afecțiunilor legate de sănătatea vaginală a femeilor.

Pentru a ilustra modul în care studiul metagenomic al microbiomului vaginal poate ajuta la tratamente personalizate și diagnostice mai precise, prezentăm un caz clinic care exemplifică beneficiile acestei abordări inovatoare în practica clinică.

Caz clinic
O pacientă de 35 de ani cu antecedente de vaginoză bacteriană recurentă a fost supusă unei analize metagenomice a microbiomului ei vaginal. Rezultatele au arătat că aproape 97% din microbiota ei vaginală era compusă din bacterii care nu aparțineau genului Lactobacillus, indicând disbioză vaginală. Dintre acestea, 44,6% au corespuns lui Gardnerella vaginalis, o bacterie asociată cu CST IV (Community State Type IV), caracterizată prin producție scăzută de acid lactic și bacteriocine, pe lângă pH-ul vaginal ridicat.

Acest dezechilibru microbian promovează inflamația mucoasei vaginale, o afecțiune tipică a vaginozei bacteriene. În plus, predominanța Gardnerella vaginalis facilitează proliferarea altor bacterii anaerobe, precum Mobiluncus, prezente în 24,6% din microbiota acestui pacient. Ambele specii sunt cunoscute pentru formarea de biofilme, un fel de scut pe care celulele bacteriene îl folosesc în jurul lor pentru protecție, ceea ce le face dificil de îndepărtat și face tratamentul mai complex și mai dificil.

Deși cele mai frecvent utilizate antibiotice pentru tratarea vaginozei bacteriene sunt metronidazolul și clindamicina, acest caz specific a necesitat o abordare diferită. 

Cu toate acestea, din cauza riscului crescut de infecții oportuniste după tratament, precum candidoza, și a efectelor secundare precum diareea, este recomandabil să se suplimenteze tratamentele cu antiseptice, acid lactic și probiotice pentru a restabili microbiota intestinală și a acidifica mediul vaginal.
 

Caror paciente se adreseaza testul?
Este indicat tuturor femeilor care doresc sa evalueze sanatatea vaginala si in special femeilor cu:

• Infecții recurente sau ocazionale (vaginoză)
• Dezechilibre menstruale (dureri menstruale, metroragie etc.)
• Infecții cauzate de creșterea excesivă a speciilor și agenților patogeni (ITS, virusuri, în special tiparea HPV) care favorizează o stare proinflamatoare (Vaginită) și/sau infecție pelvină (durere pelvină).
• Evaluarea fertilității feminine (eșecul implantării și avorturi repetate).
• Progresia ASCUS, CIN I, CIN II și CIN III (HPV).

Bibliografie:

1. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34500016/
2. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20534435/
3. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35562576/
4. https://www.researchgate.net/publication/49620426_Dynamics_of_the_Vaginal_Ecosystem-Hormonal_Influences
5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34120200
6. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27374709/