Microbiomul intestinal si disbioza

În ultimul deceniu, microbiomul intestinal a trecut din umbra cercetării științifice direct în centrul atenției medicinei moderne. Nu mai vorbim doar despre bacterii „bune” și „rele”, ci despre un ecosistem complex, care influențează metabolismul, imunitatea, inflamația și chiar starea psihică. Un studiu publicat în 2025 în Frontiers in Microbiology atrage atenția asupra conceptului de reziliență a microbiomului – capacitatea acestuia de a se reface după perturbări majore, precum antibioticele, dieta nesănătoasă sau stresul cronic.

Ce este microbiota intestinală?

Microbiota este comunitatea uriașă de microorganisme din intestin, alcătuită din bacterii, virusuri, fungi și arhee. Împreună formează microbiomul – un adevărat organ invizibil, care produce vitamine, acizi grași cu lanț scurt, modulează imunitatea și protejează bariera intestinală. Echilibrul dintre aceste specii este esențial: atunci când se rupe, apare disbioza, adică dezechilibrul microbiomului.

De ce apare disbioza?

Studiul subliniază doi factori mari care duc la dereglarea microbiomului:

• Factori intrinseci – predispoziții genetice, boli cronice, particularități individuale ale gazdei.
• Factori extrinseci – dietă săracă în fibre, stres, infecții, antibiotice și alți xenobiotici.

Un exemplu foarte clar este disbioza indusă de antibiotice: aceste medicamente, deși vitale, pot reduce drastic diversitatea bacteriană și afecta bacteriile „cheie” care produc metaboliți benefici. Uneori, microbiomul își revine repede, alteori rămâne fragil și predispus la boli.

De ce contează reziliența microbiomului?

Un microbiom rezilient nu este doar unul divers, ci și unul capabil să-și refacă structura și funcțiile după un dezechilibru. În lipsa acestei reziliențe, organismul devine vulnerabil: crește riscul de inflamație cronică, boli metabolice, tulburări digestive sau chiar afecțiuni neurologice.

Cum putem afla starea microbiomului?

Există mai multe metode de testare a microbiomului intestinal, insă aceastea sunt total diferite.

1. Cultura bacteriană

• Este metoda clasică, în care bacteriile sunt cultivate pe medii speciale.
• Limite: doar o mică parte dintre microorganisme pot fi crescute în laborator, deci rezultatele sunt incomplete.

 2. PCR (Polymerase Chain Reaction)

• Detectează și cuantifică anumite bacterii prin identificarea ADN-ului lor.
• Este mai precisă decât cultura, dar analizează doar speciile pentru care testul este programat (nu oferă imaginea completă).

3.  NGS (Next Generation Sequencing)

•  Analizează întregul ADN microbian dintr-o probă.
• Poate identifica toate speciile prezente (chiar și cele greu sau imposibil de cultivat).
• Permite evaluarea diversității, detectarea dezechilibrelor subtile și monitorizarea efectului dietelor sau tratamentelor.

Practic, NGS oferă o hartă completă a microbiomului, în timp ce PCR și cultura arată doar „fragmente” ale acestei hărți.

 De ce este importanta testarea prin NGS?

• Ne arată dacă microbiomul nostru este divers și echilibrat.
• Identifică bacteriile benefice și cele potențial nocive.
• Permite medicilor și nutriționiștilor să facă recomandări personalizate de dietă sau suplimente.
• Ajută la urmărirea progresului după schimbări de stil de viață, tratamente sau terapii probiotice. 

Cum putem sprijini un microbiom rezilient?

Cercetătorii propun mai multe strategii:

1. Dietă bogată în fibre și alimente antiinflamatoare – legume, fructe, cereale integrale și plante medicinale care hrănesc bacteriile benefice.
2. Probiotice și sinbiotice – nu ca soluție universală, ci ca sprijin direcționat pentru anumite dezechilibre.
3. Transplant de microbiotă fecală (FMT) – o procedură încă experimentală, dar promițătoare în bolile intestinale severe.
4. Reducerea expunerii la xenobiotice inutile – mai ales la antibiotice administrate fără indicație.
5. Medicină personalizată bazată pe biomarkeri – identificarea bacteriilor „cheie” din microbiom și urmărirea lor ca indicatori ai sănătății intestinale.

Concluzie

Microbiomul intestinal este mai mult decât un simplu companion biologic: este un partener activ al sănătății noastre. Dacă vrem să avem un organism rezilient în fața stresului, bolilor și dezechilibrelor, trebuie să cultivăm și reziliența microbiomului. Iar cheia este una la îndemâna tuturor: alimentație echilibrată, reducerea factorilor nocivi și, pe viitor, intervenții personalizate bazate pe știință de vârf.

Bibliografie:

https://www.frontiersin.org/journals/microbiology/articles/10.3389/fmicb.2025.1559521/full