Funcțiile microbiomului intestinal si și boli asociate.
Cuprins:
- Funcțiile microbiomului intestinal
- Bolile asociate
Microbiota intestinală reprezinta totalitatea bacteriilor rezidente în intestin și care au o relație simbiotică cu organismul nostru. Este alcătuit din comunități de bacterii, viruși, dar și ciuperci cu o complexitate mai mare decât genomul uman, deținând 3,3 milioane de gene unice, în timp ce genomul are aproximativ 23.000 de gene.
1. FUNCȚIILE MICROBIOMULUI INTESTINAL
- Transforma glucidele in acizi grasi cu lant scurt pentru a produce energie (SCFA)
- Ajuta organismul sa absoarba nutrienti cum ar fi calciul si fierul
- Mentin pH-ul echilibrat
- Mentin integritatea mucoasei intestinale
- Neutralizeaza patogenii si compusi care pot cauza cancerul
- Metabolizeaza medicamente
- Produc enzime digestive
- Sintetizeaza vitamine din complexul B si vitamina K
- Sintetizeaza hormoni
- Moduleaza expresia genelor
- Moduleaza activitatea sistemului imunitar
- Reglează tonusul metabolismului lipidelor si homeostaza insulinei
Aceste functii pot fi indeplinite in mod optim atunci cand exista un echilibru intre bacteriile probiotice si cele patogene (cunoscute si ca flora oportunista). Sanatatea intregului organism depinde de echilibrul microbiomului intestinal.
2. BOLILE ASOCIATE
Boala inflamatorie intestinală (IBD)
Este una dintre problemele frecvente la nivel gastrointestinal caracterizată prin inflamație și dezvoltarea ulterioară a leziunilor mucoasei. Include două forme majore, boala Crohn și colita ulceroasă , care sunt tulburări inflamatorii cronice cu recidivă intestinală distincte. Patogenia IBD este cauzată în principal de perturbarea comunităților microbiene intestinale normale.
Pierderea bacteriilor aparținând speciei Firmicutes și abundența unor Gammaproteobacterii afectează răspunsul imun al mucoasei la flora bacteriană normală și perturbă funcțiile de reglare ale limfocitelor T, care joacă un rol cheie în inducerea inflamației intestinale cronice care duce la dezvoltarea IBD.
Cea mai proeminentă schimbare în diversitatea microbiană asociată cu IBD este abundența scăzută a speciei Firmicutes care include pierderea Faecalibacterium prausnitzii , o bacterie care menține homeostazia inflamatorie a intestinului cu efectul său potențial antiinflamator.
Sindromul de intestin iritabil (SII)
Se caracterizează printr-o varietate de simptome printre care cele mai proeminete sunt dureri sau disconfort abdominal, diaree, constipatie. Deși etiologia este multifactorială, înțelegerea recentă a patologiei SII a arătat că variațiile microbiotei intestinale pot juca un rol critic în inflamația intestinală asociată cu sindromul de intestin iritabil.
Pacienții cu SII prezintă o creștere a speciilor bacteriene Firmicutes ( Ruminococcus, Clostridium și Dorea ), o pierdere a speciilor Bifidobacterium și Faecalibacterium spp. si o abundență de Firmicutes Bacteroidetes.
Boala celiacă (BC)
Este o altă afecțiune inflamatorie sistemică a intestinului, caracterizată prin răspunsuri proinflamatorii în urma leziunilor tisulare ca răspuns la proteinele din gluten prezente. Microbiota intestinală joacă un rol profund în reglarea patogenezei BC.
Bolile metabolice
Obezitatea și tulburările inflamatorii asociate, precum și anomaliile metabolice cunoscute sub numele de sindrom metabolic compus din hiperglicemie, hiperlipidemie, rezistență la insulină/diabet zaharat, obezitate și steatoză hepatică, sunt considerate în prezent drept principalele amenințări la adresa civilizației umane. Deși stilul de viață și factorii genetici sunt, de asemenea, considerați factori determinanți influenți ai obezității, cercetările recente asupra microbiotei intestinale au sugerat că acesta este un factor cheie de mediu care influențează sindromul metabolic.
Perturbarea indusă de dietă a compoziției microbiene intestinale are ca rezultat o creștere a raportului dintre Firmicutes, Bacteroidetes precum și o reducere marcată a diversității bacteriene.
Alergiile
Bolile alergice sunt probleme de sănătate globală care afectează peste jumătate de miliard de oameni din întreaga lume. Mai mulți factori de risc genetici, moleculari și de mediu sunt asociați cu dezvoltarea alergiilor, inclusiv microbiota intestinală.
Microbiota intestinală este considerată un factor crucial de mediu, care joacă un rol cheie în reglarea severității bolilor alergice
Un studiu recent a arătat că pierderea bacteriilor precum Bifidobacterium, Akkermansia și Faecalibacterium, împreună cu o abundență de ciuperci precum Candida și Rhodotorula la nou-născuți, poate predispune la susceptibilitate alergică prin influențarea diferențierii celulelor T.
Alte studii arată că disbioza joacă, de asemenea, un rol cheie în debutul și patogeneza mai multor boli autoimune inflamatorii, inclusiv artrita reumatoidă, scleroza multiplă, lupusul eritematos sistemic (LES), diabetul de tip I și boala Crohn.
Testul profil max este un studiul perfect pentru a afla daca exista o disbioza si cauzele precise care au condus la acest dezechilibru in tot organismul.
Referinte:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3167923/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5334120/