Digestia si microbiota….
În momentul în care creierul știe că vom începe în curând să mancam, începe să trimită semnale sistemului digestiv. Secreția de salivă și diferite substanțe neurotransmițătoare, hormonale și enzimatice este pusă în mișcare
Microbiota bucala are o anumită importanță în aceste funcții, dar nu are nimic de-a face cu tot ceea ce face microbiota intestinală. In stomac există un mediu foarte acid ceea ce permite să înceapă primii pași ai digestiei.
Pancreasul produce enzime digestive si bila este turnata pentru emulsia grasimilor si se formeaza acel bolus alimentar numit chim.
Din stomac și partea inițială a intestinului subțire, un tub lung care măsoară aproximativ șase metri, chimul avansează și nutrienții sunt absorbiți.
Cum interactioneaza bacteriile cu digestia?
Se presupune că, în condiții normale, un intestin sănătos absoarbe ceea ce avem nevoie pentru a funcționa bine, iar ceea ce nu poate fi absorbit ajunge în colon pentru a forma materiile fecale pe care ar trebui să le expulzăm în cantități mari, bine format, cel puțin o dată pe zi. Fără durere, fără dificultate, fără asprime.
Bacteriile intestinale se hrănesc în principal cu carbohidrați din alimente. Adesea o fac prin fermentare, dar ceea ce cauzează probleme este fermentația în exces.
În intestinul subțire nu există atât de multe bacterii ca în intestinul gros. Pe de altă parte, microbiota intestinului subțire este foarte variabilă în funcție de tipul de hrană pe care o consumăm la un moment dat.
Aici găsim bacterii din genul Escherichia, Bacteroides, Clostridium, Lactobacillus, Steptococcus și Veillonella.
Aceste bacterii se hrănesc cu zaharuri simple care trec prin intestin sau cu metaboliți produși de alte bacterii. Și, pe măsură ce procesează alimentele, produc diverse substanțe care trec în fluxul sanguin.
În plus, microbiota interacționează cu acizii biliari și are un impact semnificativ asupra digestiei și absorbției grăsimilor. Unele microorganisme se hrănesc și cu substanțe de origine proteică.
Substante produse de catre bacteriile intestinale
În colon există mult mai multe bacterii și într-o varietate mai mare: bifidobacterii și enterobacterii. Bacteriodes, Akkermancia, Roseburia, Ruminococcus… Tot ce nu a fost digerat sau absorbit în intestinul subțire ajunge în intestinul gros pentru bacteriile de la acest nivel. În timpul hrănirii, bacteriile colonice produc și multe substanțe, cum ar fi acizii cu lanț scurt.
Compoziția microbiotei intestinale influențează modul în care digerăm și în ce măsură digerăm și absorbim componentele alimentare. Chiar și, în funcție de ceea ce mâncăm și de bacteriile pe care le avem, acestea pot produce metaboliți toxici.
Există bacterii care sunt mai eficiente decât altele în procesarea alimentelor. Persoanele care au o creștere a Firmicutes comparativ cu Bacteroidetes sunt mai predispuse să fie supraponderali sau obezi – și invers.
Functiile polifenolilor
O altă funcție importantă a microbiotei este degradarea polifenolilor găsiți în alimente, astfel încât să putem profita de ei. Polifenolii sunt substanțe care se găsesc în multe plante.
Sunt substanțe cu denumiri precum: quercetină, miricetină, naringenina, epigalocatechinas, apigenină sau resveratrol.
Poate că una dintre aceste substanțe care se găsesc în alimente precum ceaiul verde, cacao, cafea, fructe de pădure, struguri sau rodie vă sunt cunoscute.
Ați observat știrile din presa si retele de socializare despre efectul anti-îmbătrânire sau anticancerigen al unui aliment? De cele mai multe ori se datorează prezenței acestor substanțe.
Este adevărat că sunt benefice pentru sănătatea noastră, dar se găsesc sub formă inactivă în alimente și au nevoie să fie transformate de microbiotă pentru a putea profita de ele.
De exemplu, pentru a obține toate efectele benefice ale catechinelor prezente în ceaiul verde, cacao și rodie avem nevoie de bacteriile Bifidobacterium infantis și Clostridium coccoides.
Pentru ca nutrientii din semințele de in, căpșuni și caise să fie utilizați, anumite specii de Bacteroides și Eubacterium trebuie să fie prezente în intestin. Chiar și beneficiile cafelei depind în mare parte de bifidobacterii, L.gasseri și E.coli.
Un alt aspect legat de digestie si microbiota are legatura cu functionarea acizilor biliari.
Pe scurt: ficatul folosește colesterolul acestor substanțe și le toarnă în bilă. Bila este stocată în vezica biliară în timp ce așteaptă să mâncăm o masă cu grasimi.
Când mâncăm, această bilă se varsă în intestinul subțire, unde emulsionează grăsimile, astfel încât să le putem digera și absorbi. Pe de o parte, acizii biliari au un impact asupra microbiotei și, pe de altă parte, microbiota transformă sărurile biliare în substanțe care pot fi reabsorbite și reutilizate.
Dacă acest lucru nu funcționează corect, absorbția grăsimilor sau a vitaminelor liposolubile este alterată.
Există oameni care pot avea diaree cronică din cauza gestionării greșite a acizilor biliari de către microbiotă.
În plus, există în celule un receptor numit FXR, care a fost investigat în ultimii ani împreună cu altul numit GPR TGR5.
Interacțiunea acizilor biliari cu acești receptori reglează metabolismul lipidelor, glucozei și echilibrul energetic al organismului: modularea acizilor biliari este încă o modalitate prin care microbiota ne influențează metabolismul și starea energetică.
Pentru a afla dezechilibrele procesului de digestie, tipurile de bacterii, enzime si acizi biliari pentru o digestie bună, vă recomandam testul Profil Plus care ofera o imagine completa. In plus, analizează o multime de markeri intestinali indicat persoanelor cu sindrom de intestin iritabil. Testul se prelucreaza la laboratorul Teletest din Barcelona.
Sursa: Es la microbiota idiota!
Autor: Sari Aeponen– Doctor in stiinte biomedicas, specialist in medicina interna, profesor universitar si specialist in microbiota
Traducător: Daniela Preda