Autism si inflamatia intestinala. Recomandari alimentare.
Tulburarea spectrului autist (TSA) este o tulburare generalizată de neurodezvoltare caracterizată prin tulburări de comunicare socială și modele de comportament repetitive și stereotipe.
Deși autismul este recunoscut în cea mai mare parte prin intermediul trăsăturilor comportamentale și dizabilităților legate de autism, au fost observați factori comorbidi, cum ar fi compoziția microbiană intestinală distinctă, răspunsul imun crescut și anomalii gastrointestinale. În plus față de aceste caracteristici, s-a observat modificarea compoziției microbiomului intestinal la persoanele cu TSA.
Exista factori multipli care pot modifica constituția microbiomului, cum ar fi flora vaginală la naștere, cezariană versus nașterea vaginală, laptele matern versus hrănirea cu biberonul, alimentația precoce și expunerea la mediu, precum și utilizarea antibioticelor, care are unul dintre cele mai semnificative efecte asupra ecologiei microbiene.
În acest articol ne vom concentra în principal pe alimentatia antiinflamatoare care poate îmbunătăți considerabil simptomele suparatoare.
Reduceți aceste alimente, doar aporturi foarte ocazionale:
Carne roșie, cârnați, lactate (cu excepția iaurtului sau a chefirului de capră), cereale (cu excepția fulgilor de ovăz și a orezului, pe care le curățati foarte bine, pentru a elimina arsenul, putem mânca de aproximativ 4 ori pe săptămână atâta timp cât se consumă în forma de amidon rezistent*)
Produsele de patiserie favorizeaza cresterea microbiotei proteolitice care produc multe enzime beta-glucuronidaze si favorizeaza reabsorbtia toxinelor.
Leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole…) vom mânca, dar fără a abuza, o dată sau de două ori pe săptămână. Conțin lectine: reduc protecția intestinală și stratul mucos, cresc permeabilitatea și modifică structura vilozităților intestinale. Cu o înmuiere bună înainte de gătit, o parte din lectine dispar.
Evitati GRÂUL, intrucat are un continut mare de fructani pe langa faptul ca este inflamator in sine. Cerealele care conțin grâu, kamut, speltă, secară și orz conțin inhibitori ai tripsin-amilazei: este o proteină pe care nu o putem digera și crește receptorii sistemului imunitar care inițiază un proces inflamator, pe lângă creșterea permeabilității intestinale și a firmicuților microbiotei.
Reduceți cerealele integrale, soia, porumb deoarece conțin fitați. Nucile și semințele, oferă beneficii. Este indicat să înmuiați semințele și nucile înainte de a le consuma pentru a elimina fitații în exces.
Creșteți aportul de prebiotice
Măriți legumele dar nu excesiv fructele, mâncați cel mult două-trei fructe pe zi.
– Alimente care conțin fibre solubile:
- Inulină: anghinare, banană și ceapă
- Pectina: Smochine, prune, cirese, struguri, fructe de padure, morcovi, castraveti, telina, mazare, sfecla, pulpa de mere si pulpa de citrice (merele fierte sunt mult mai bune).
- Fructani: ceapa, usturoi, sparanghel, radicchio, anghinare, varza, conopida, broccoli, sfecla.
- Beta-glucani: ciuperci
- Lignani: in, susan, ceai, fructe de pădure și crucifere. Este prezent și în fructele proaspete și nuci.
– Alimente care conțin amidon rezistent:
- Banana verde, cartof dulce, manioca sau tapioca, porumb fiert, cereale precum orez lung si ovaz, leguminoase si cartofi.
Odată gătit și lăsat la frigider timp de 24 de ore la frigider, amidonul lor devine amidon rezistent, o formă nedigerabilă de amidon care, prin urmare, nu poate fi transformată în zahăr și va continua să hrănească microbiota sănătoasă a colonului.*
– Alimente care conțin polifenoli:
- Cacao (mai mult de 85% cacao) din când în când
- Legume: usturoi, ceapa, legume crucifere, rosii, ridichi, telina, praz, varza, andive si sfecla, (fara a abuza intrucat hranesc intreaga microbiota in general, pot produce gaze si digestie dificila, daca da, reduceti doza)
- Fructe: fructe roșii sau de pădure (coacăze, afine, zmeură), măr, rodie
- Măsline, ulei de măsline virgin.
- Nuci si seminte: nuci, arahide, migdale, fistic, in, susan. (înmuiat)
- Altele: kuzu, ierburi aromatice și condimente
Luați, din când în când, alimente probiotice:
- Ceai de kombucha fermentat (se poate bea un „shot” în fiecare zi dimineața va ajuta la digestie și la funcția de glucuronidare a ficatului
- Varză murată
- Kimchi coreean (ajută la detoxifierea pesticidelor din alimente)
- Iaurt de soia
- Miso
- Tempeh
- Mâncare murată
*Amidon rezistent: toate alimentele care conțin amidon (tuberculi, cereale, leguminoase) le gătiti și le lasati la frigider la maximum 4ºC timp de aproximativ 24 de ore.
Consumati-le de exemplu a doua zi sau in cursul acelei saptamani (se poate incalzi si consuma).
În acest fel reducem încărcătura glicemică, aceasta nu este absorbită la fel de ușor transformându-se în glicogen și ulterior în grăsime și ne va hrăni bacteriile sănătoase din colon.